Plante medicinale

Brassica nigra (L.) Koch. (Fam. Cruciferae)
Mustarul-negru este o planta de cultura. Semintele sale - Semen Sinapis nigrae - sunt folosite ca remedii naturiste in scopuri medicinale si industriale. Ele contin o cantitate apreciabila de ulei gras, un glucozid (sinigrina) si un ferment (mirozina) care in contact cu apa dau nastere la esenta de mustar.
Semintele se intrebuinteaza sub forma macinata - Farina Sinapis - pentru cataplasme revulsive (produce congestie la locul unde se aplica, activand circulatia sangelui). Prin proprietatea rubefianta pe care o are, atrage sangele la locul dureros si astfel provoaca o activare a circulatiei sangelui facand sa dispara durerile sau sa se descongestioneze unele organe ca plamanii, creierul etc., indiicandu-se in bronsite, pneumonii, angina pectorala, cardialgii.

0 comentarii

Si la noi in tara plantele medicinale au fost cunoscute inca din timpuri indepartate. Dacii si scitii aveau cunostinte despre folosirea plantelor medicinale. Herodot (484-425 i.e.n.), considerat parintele istoriei, mentioneaza obiceiul geto-dacilor de a folosi fumigatii de canepa pentru calmarea durerilor si producerea somnului.
Documentele din secolul al XIII-lea arata epoca, barbierii tratau bolnavii cu „buruieni de leac". Domnitorul Alexandru Lapuseanu fiind bolnav de ochi (1558) a fost ingrijit de un barbier din Ardeal cu niste „herbarius".
In anul 1578, apare la Cluj una din primele carti de plante medicinale numita ,.Herbarium". Pravila lui Matei Basarab (1640-1652) arata ca "vraciul are voie sa studieze ierburile si sa descopere leacurile impotriva otravurilor". Psaltirea Scheiand (1515) descrie scortioara, isopul si o guma numitd itacta, iar lexiconul slavoroman (1694) vorbeste de izma si mustar. In alte carti vechi se mentioneaza fiertura de stirigoaie cu care se spala oile de raie, metoda folosita si azi de ciobanii nostri.

0 comentarii

Izma bruna (Degetelul rosu) creste bine pe soluri fertile si din acest punct de vedere cele mai potrivite sunt cernoziomurile. Planta nu are pretentii deosebite fata de temperatura. Rasarirea are loc in 15-20 zile la o temperatura medie zilnica de 4-5oC, iar tinerele plantule rezista la brmele tarzii. Rezista bine peste iarna daca terenul este acoperit cu zapada. In privinta apei are cerinte mari in perioada de germinare a semintelor, de asemenea in cursul vegetatiei plantele sufera in cazul secetei deoarece sistemul radicular al plantelor este superficial. Pe de alta parte, irigarea sau un regim bogat in precipitatii influenteaza negativ continutul in principii active. Lumina are efecte favorabile asupra acumularii in frunze aprincipiilor active.
Se inmulteste prin seminte, prin semanat direct in camp, ori semanat in rasadnite sau straturi reci in vederea producerii rasadului. Se recomanda semanatul in pragul iernii folosind 4-5 kg samanta la hectar. Samanta se amesteca cu material inert in proportie de 1:1 si este necesara folosirea unei plante indicatoare- mac, salata. Pentru marcarea randurilor in vederea lucrarilor de ingrijire inainte de rasarirea degetelului), iar in zonele mai umede se poate semana si primavara foarte timpuriu (folosind 3-4 kg samanta la hectar). Se foloseste semanatoarea universala prevazuta cu distribuitor pentru seminte mici si cu limitator de adancime. Distanta intre randuri este de 50 cm, pe rand 10-12 cm, iar adancimea de semanat este de 0,5-1,5 cm.

0 comentarii

Busuiocul este o planta iubitoare de caldura. La temperaturi joase pozitive creste incet si se dezvolta insuficient. In ce priveste lumina pretentiile sunt mai reduse (reuseste chiar la umbra), dar rezultate foarte bune se obtin pe terenuri insorite, suficient de umede, bogate in humus si elemente nutritive, cu textura usoara sau mijlocie, cu expozitie sudica sau sud-vestica, cu pH neutru.
Cultura se infiinteaza prin semanat direct sau prin rasad. Semanatul in camp se efectueaza primavara dupa trecerea pericolului brumelor, la o adancime de 1,5-2 cm, la o distanta intre randuri de 20 cm (pentru soiuri pitice) si 35-70 cm (pentru soiuri cu port semiinalt si inalt, folosind 10 kg samanta /ha. Pentru producerea rasadurilor semanatul se efectueaza in rasadnite cu incalzire biologica sau in sere inmultitor, in decada a doua a lunii martie, folosind 6 g seminte la m2. Se aplica lucrari obisnuite pentru rasaduri, fara a se aplica repicatul. Rasadurile se planteaza in perioada 25 aprilie- 20 mai. Se aplica lucrari de ingrijire precum: prasila mecanica pe intervalul dintre randuri, prasile manuale pe rand; erbicidare, raritul la culturile obtinute prin semanat direct; fertilizari suplimentare; udari; combaterea bolilor si daunatorilor

0 comentarii

Recoltarea se face manual prin taierea lastarilor (pe timp scat) in perioada infloritului in masa a plantelor, din iunie pana toamna la aparitia buruienilor, obtinand 10-12 t/ha. Materia prima destinata extragerii uleiurilor eterice trebuie sa aiba o umiditate de cel mult 10-12%, iar impuritatile sa nu depaseasca 2%. Nu se admit pe plante insecte sa larve. Pentru obtinerea semintelor, particularitatile constau in faptul ca: dupa prima recoltare de lastari tineri, la care se ciupesc doar varfurile (pentru a favoriza ramificarea), plantele se raresc la 28-30 cm pe rand, se fertilizeaza cu 100 kg superfosfat si 50-60 kg aotat de amoniu la hectar, se prasesc, se iriga si se indeparteaza cele bolnave sau nespecifice soiului. Recoltarea se efectueaza la sfarsitul lunii august, inceputul lunii septembrie, cand fructele ajung la maturitatea fiziologica, iar productia obtinuta este in jur de 150-200 kg/ha.
Mod de cultivare:
Semanat direct in camp (cu plante indicatoare), la adancime de 1,5-2 cm, 6 kg/ha, distanta intre randuri: 50 cm, densitate 180000-200000 plante /ha

0 comentarii